Sindromul burnout sau sindromul epuizarii profesionale este un sindrom relativ recent, care a devenit un fenomen tot mai frecvent intalnit in lumea moderna. Desi multi considera ca sindromul burnout este doar o alta denumire pentru stresul profesional, acest sindrom prezinta caracteristici diferite. Burnout-ul este o afectiune complexa asociata cu epuizarea mentala, fizica si emotionala care apare ca urmare a stresului excesiv acumulat pe termen lung. Sindromul burnout se manifesta printr-o stare de epuizare fizica si psihica, lipsa de energie si de motivatie si senzatia de a fi coplesit de sarcinile zilnice.

În comparatie, stresul induce o stare de agitatie si ii face pe angajati sa incerce sa faca mai multe in mai putin timp. Desigur, nu este vorba despre o productivitate marita deoarece persoanele stresate nu se pot concentra asupra task-urilor.

Pe piata muncii, angajatii care sunt cel mai frecvent afectati de sindromul burnout sunt cei din generatia millennials. În medie, peste 28% dintre millennials se simt epuizati la locul de munca zilnic sau foarte frecvent.

Etapele instalarii sindromului burnout

Înca din anii 70 psihologul american Herbert Freudenberger a inceput sa documenteze sindromul burnout, mentionand in cartea sa Burnout: The High Cost of High Achievement (1974), ca acesta nu incepe imediat, ci cuprinde mai multe etape.

• Nevoie puternica de afirmare În general, toti angajatii au tendinta de a demonstra care sunt capacitatile lor si de a arata tot ce pot. Primul semn al efectului burnout este atunci cand angajatii incep sa aiba aceasta tendinta la nivel obsesiv. Mai mult, deoarece doresc sa fie cei mai buni angajati, se instaureaza o tendinta de a lucra fara oprire, indiferent daca este sarbatoare, weekend sau noapte.
• Neglijarea nevoilor personale si revizuirea valorilor - Deoarece nu stiu sa balanseze viata personala cu viata profesionala, angajatii vor incepe sa isi neglijeze nevoile personale. În consecinta isi vor neglija familia, prietenii si persoanele apropiate si se vor pune accent doar pe rezultatele profesionale.
• Negarea problemelor - Angajatii vor incepe sa omita problemele personale si se vor axa doar pe problemele profesionale, devenind puternic afectati de stres. Vor nega starea de stres si epuizare considerand ca toti colegii si colaboratorii nu sunt productivi si nu inteleg misiunea companiei.
• Izolarea de familie si de grupul social - Cei care sufera de burnout incep sa se retraga din cercurile sociale din care faceau parte.
• Schimbarea comportamentului Este momentul in care angajatii sufera schimbari la nivel comportamental si devin iritati, agitati si lipsiti de motivatie.
• Depersonalizare - În aceasta etapa, persoanele afectate au sentimentul de devalorizare si nu considera ca mai sunt valorosi.
• Senzatia de gol interior - Pentru a suprima senzatia de gol interior, angajatii vor avea comportamente compulsive precum abuzul de alcool.
• Stari depresive - O stare de depresie generala se va instaura si va afecta puternic modul in care angajatul colaboreaza la locul de munca.
• Colaps fizic si emotional (burnout) - În cele din urma, angajatul va suferi de epuizare fizica si psihica totala. Pentru a evita probleme grave de sanatate, angajatul trebuie sa consulte un medic specialist.

Consecintele sindromului burnout in randul angajatilor

S-a constatat ca mediul ostil nu reprezinta intotdeauna factorul care cauzeaza in mod direct burnout, ci trebuie sa ii fie direct asociata şi inabilitatea individului de a face fata unor noi conditii de la locul de munca. Nevrotismul, extraversiunea si constiinciozitatea sunt trasaturi de personalitate care ofera predictibilitate pentru cel putin doua dintre dimensiunile sindromului burnout.

Sindromul de burnout nu se asociaza neaparat cu orele suplimentare de la locul de munca, ci cu stresul cronic acumulat, starea de epuizare, insatisfactia fata de activitatea desfasurata zilnic si sentimentele de inutilitate resimtite.

Sindromul burnout afecteaza modul in care angajatii se comporta si colaboreaza la locul de munca. Productivitatea angajatilor este redusa din cauza epuizarii si lipsei de motivatie. O alta consecinta comuna a acestui sindrom este cresterea numarului de zile de concediu medical. Acest lucru afecteaza modul de lucru si timpul de indeplinire al sarcinilor dintr-o echipa. Graniţa dintre o uşoara supraincarcare şi epuizare psihica şi fizica poate fi trecuta foarte uşor.

Persoanele care sufera de burnout tind sa comita mai multe greseli atunci cand isi rezolva task-urile zilnice. Aceasta poate duce la pierderea motivatiei angajatilor atunci cand primesc feedback negativ.

În final, rata fluctuatiei de personal poate creste din cauza lipsei de loialitate fata de angajator. Pentru a evita sindromul burnout in randul angajatilor trebuie sa faci cateva schimbari simple, dar eficiente.

Modalitati prin care poti evita sindromul burnout in randul angajatilor tai

Sindromul burnout are un impact negativ asupra angajatului cat si asupra companiei. Pentru a evita acest sindrom in randul angajatilor tai, asigura-te ca discuti deschis cu ei si ca le oferi solutii atunci cand vin cu o problema. Încearca sa implementezi si zone de relaxare sau sa organizezi evenimente la birou pentru a ii ajuta pe angajati sa scape de stres pentru cateva momente.

1. Concediu de odihna prelungit

Atunci cand constati ca unul dintre angajati lucreaza prea mult peste program incercand sa isi rezolve toate sarcinile, este timpul sa ii oferi un concediu de odihna prelungit. Astfel, angajatul va avea timp sa-si incarce bateriile, sa isi regandeasca perspectivele de viitor si sa devina mai motivat.

2. Lucru de acasa

În conditiile actuale, munca la domiciliu este un trend in crestere pe piata muncii. În ciuda acestui lucru, nu toate companiile pot avea angajati care sa lucreze de acasa. O solutie simpla este un program de munca hibrid prin care sa oferi posibilitatea angajatilor de a lucra remote sau de acasa, cateva zile pe luna. Astfel, angajatul va putea lucra din confortul locuintei si va evita timpul pierdut pe drum.

3. Fara lucru in timpul liber

Pentru ca din dorinta de a fi cat mai productivi, trimitem mesaje sau notificari angajatilor chiar si atunci cand sunt in concediu sau dupa ce au terminat orele de lucru, angajatii au tendinta de a raspunde sau chiar de a-si termina task-urile. Aceasta, in timp, poate duce la o stare de stres. Asadar, fara task-uri si email-uri trimise angajatilor atunci cand nu se afla in timpul programului de lucru.

4. Program flexibil

Dupa beneficiile materiale si de tip abonament, in topul motivatiilor apreciate de angajati, programul flexibil se afla pe al treilea loc, Angajatii isi doresc sa aiba un echilibru intre viata personala si cea profesionala, iar un program de lucru flexibil ii poate ajuta. În cazul studentilor si masteranzilor, programul flexibil este ideal pentru a ajunge la cursuri si a absolvi facultatea.

5. Pauze frecvente 

Pauzele in timpul programului de lucru sunt importante pentru angajati, pentru ca ii ajuta sa se concentreze mai usor si sa fie mai motivati. Art. 134 din Codul Muncii reglementeaza dreptul la pauza de masa si alte pauze pentru angajatii care lucreaza peste 6 ore pe zi. Desi nu este obligatoriu, pauzele sunt un drept al angajatului care trebuie respectat. 

6. Evenimente si teambuilding-uri

Organizati diverse evenimente sau petreceri Ad-hoc pentru a creste motivatia angajatilor si pentru a ii ajuta sa se integreze mai usor. Teambuilding-urile sunt o modalitate buna de a ajuta angajatii sa se cunoasca si sa lucreze in echipa. Astfel, atunci cand vor simti ca nu fac fata sarcinilor de la locul de munca vor reusi sa apeleze la colegi sau la superiori pentru a nu ajunge la epuizare.Cu stilul de viata pe care il ducem, din ce in ce mai alert si mai indiferent fata de nevoile personale ale individului, fiecare dintre noi risca sa ajunga la burnout. Pentru a evita acest lucru, este important, in primul rand, sa fii atent la semnele care avertizeaza despre instalarea oboselii cronice astfel incat sa le poti trata din timp, prevenind burnout-ul. Indiferent de jobul pe care il ai, de ambitiile tale sau de cat de stresanta este munca ta, exista o multime de lucruri pe care le poti face pentru a reduce nivelul general de stres si a recastiga un sentiment de control la locul de munca.