La baza unui brainstorming ca tehnică de stimulare a creativității, stau mai multe etape din care cele mai importante sunt captarea ideilor, discuțiile și criticile și selecția finală. Realizat corect, acesta poate promova gândirea creativă, poate aduce o echipă împreună și vă poate ajuta să ajungeți la ideea perfectă. 

Pentru un brainstorming eficient se pot folosi mai multe tehnici de brainstorming, acestea fiind ele mai bune practici pentru a obține idei de cea mai înaltă calitate dintr-o sesiune de brainstorming. Acestea pot fi de mare ajutor pentru tine și echipa ta, indiferent dacă sunteți prezenți în persoană sau la distanță în toate cele trei etape.

1. Brainwriting 

Este o metodă de brainstorming nonverbal, prin care toată lumea scrie trei idei care se referă la subiectul brainstorming-ului. Timpul acordat pentru acest proces este de aproximativ patru până la șase minute. Apoi toată lumea își transmite ideile persoanei de lângă (din dreapta sau din stânga, după preferință), care va completa ideile, adăugând puncte sau strategii creative.

Dacă echipa ta este la distanță, poate folosi o platformă de comunicare precum Slack (platformă de chat care înlocuieşte mail-urile din startup-uri) pentru a împărtăși idei. După alte câteva minute, toată lumea va trece din nou bucata de hârtie până când va face turul în jurul mesei. Odată ce ideile au ajuns în jurul cercului, grupul le discută și decide care sunt cele mai bune idei de urmat. 

Brainwriting este o tehnică bună pentru că poate atenua două dintre cele mai mari capcane de brainstorming, conversația dezechilibrată și efectul de ancorare. Astfel, te vei asigura că toată lumea are oportunitatea de a contribui și eliminând părtinirea față de prima idee. 

2. Captarea ideilor rapide

Este o metodă eficientă în care toată lumea notează cât mai multe idei posibil într-un interval de timp stabilit înainte ca orice idei să fie discutate, criticate sau concretizate. Pentru această tehnică de brainstorming, va trebui să stabiliți (și să respectați) o constrângere de timp, altfel se va pierde sentimentul de urgență. 

Acest exercițiu de brainstorming poate fi util pentru a evita scenariul prea obișnuit când o idee este înlăturată înainte de a avea timp să crească, să se transforme și să se dezvolte. Permițând tuturor să-și capteze ideile înainte de a începe analisarea și critica, ideea rapidă evită inevitabila eliminare prematură a ideilor. Constrângerea de timp poate, de asemenea, împiedica oamenii să-și spună o idee înainte de a o împărtăși unui grup.

3. Imaginează-ți cum ar gestiona procesul altcineva

Figure storming înseamnă, „să te pui în pielea alcuiva” pentru a practica brainstormingul. Practic, grupul alege o figură cunoscută care nu se află în cameră, un șef, un personaj fictiv sau o persoană publică binecunoscută și discută despre modul în care acea persoană ar gândi abordarea problemei care este subiectul brainstormingului.

De exemplu, la întrebarea: „Cum ar aborda XX această problemă?” vei încerca să gândești în locul acelei persoane, ceea te poate ajuta pe tine și echipa ta să abordezi problema într-un mod diferit. 

Coechipierii pot ezita uneori să-și expună ideile creative, dar dacă ideilor li se atașează numele altcuiva, al lui XX, de exemplu, este mai lesne să le împărtășească. De asemenea, această metodă de brainstorming înlătură unele bariere care limitează de obicei gândirea creativă, cum ar fi bugetul și timpul. 

4. Metoda imaginii eidetice

Este o metodă bazată pe vizualizare care folosește imagini vii stocate în mintea noastră din toate experiențele noastre de viață. Se începe cu stabilirea intenției cerând grupului să închidă ochii și să stabilească clar o intenție pentru ceea ce va crea. Fiecare persoană din grup își stabilește intenția în minte și anume un nou produs, deosebit de cele anterioare.

În continuare cu ochii închiși, se pleacă de la prima imagine eidetică a actualului produs și odată ce toată lumea din grup are acea imagine în minte, se poate începe construirea pe baza acelui design. Fiecare își va imagina designul actual în culoarea preferată sau în dimensiunea ideală și îi va adăuga caracteristici.


După ce toată lumea a ajuns la o imagine a designului lor ideal în minte, vei cere aleatoriu unui membru al echipei să împărtășească exact cum arată versiunea lui îmbunătățită și înregistrezi ideea. Apoi lasă-i pe toți să-și imagineze noua versiune a produsului și poți începe să stratifici ideile. Fiecare va adăuga noi caracteristici pe care și le-ar fi dorit ca designul actual să le fi inclus inițial. 

Acest tip de brainstorming funcționează cel mai bine atunci când scopul nu este de a reinventa un produs, ci mai degrabă de a-l îmbunătăți. Grupul nu trebuie să se ghideze după costuri, ideile ar trebui să rămână în domeniul posibilităților.

5. Brainstorming online, alias brain netting 

Pentru această tehnică de brainstorming de grup este nevoie este o locație centrală pentru ca membrii echipei să își noteze ideile. Dacă toți angajații tăi se află în același fus orar, poți găzdui ședința în timp real pe o platformă (Slack) pentru a dezvolta idei împreună.

Dacă echipa ta este distribuită, poți crea un document Google care rulează și care le permite membrilor echipei să-și noteze ideile ori de câte ori le vine inspirația, permițând programe încărcate și diferențe de timp. Pentru echipele din același oraș poți să utilizezi WeWork On Demand sau WeWork All Access pentru a rezerva o sală de conferințe sau un spațiu comun pentru brainstorming împreună.

După ce toată lumea își notează ideile, este important să urmărească pentru a decide ce idei să urmeze, așa că această tehnică este cel mai bine utilizată pentru captarea ideilor, cu întâlniri separate pentru critică, planificare și execuție. Tehnica încurajează angajații de la distanță să participe și îi pune pe toți pe același teren de joc. 

6. Brainstorming de tip round-robin 

Opțiunea „round robin” este o tehnică de generare și dezvoltare de idei într-un cadru de brainstorming de grup. Se bazează pe un proces iterativ care construiește contribuțiile consecutive ale fiecărui participant, desfășurat fie în variante scrise, fie verbale. Este un proces în doi pași, folosind mai întâi conceptul How Might We de rezolvare divergentă a problemelor, înainte de a converge pentru a rafina ideea. Este o idee bună să acorzi timp echipei să pregătească idei înainte de întâlnirea de brainstorming. 

La fel ca ideea rapidă, această tehnică încurajează (obligatoriu) pe toată lumea să participe și le permite membrilor echipei să-și expună ideile înainte de a trece la faza de critică. 

7. Tehnica scării

Deși mai puțin complexă, este o modalitate excelentă de a vă asigura că grupul nu este puternic influențat de primele câteva idei sau de cei mai zgomotoși oameni din cameră. Pentru a folosi tehnica scării, un facilitator introduce mai întâi subiectul brainstorming și apoi toți părăsesc camera, cu excepția a două persoane. Cei rămași fac brainstorming împreună timp de câteva minute înainte ca o a treia persoană să vină înapoi în cameră.



Cea de-a treia persoană împărtășește câteva dintre ideile lor, înainte de a discuta ideile pe care le-au discutat primii doi. Indivizii se întorc în sală unul câte unul, împărtășindu-și ideile înainte de a afla despre celelalte idei care au fost discutate. În afara camerei, ceilalți colegi de echipă pot fie să continue să facă brainstorming și să scrie idei, fie să se întoarcă la munca individuală, dar nu ar trebui să-și discute ideile cu nimeni până când nu sunt în cameră. Dezavantajul este dat de faptul că această tehnică cu scară durează ceva timp. 

8. Mindmapping

Uneori, prima idee împărtășită cu grupul nu este ideea corectă, dar declanșează trei idei mai bune și de aici intervine maparea minții. În această tehnică, grupul începe cu o idee și apoi trasează linii care leagă ideile secundare de prima. Harta mentală este o modalitate vizuală de abordare a brainstormurilor și poate fi utilă pentru cei care gândesc vizual. 

9. Starbursting 

Starbursting este o tehnică de brainstorming de etapă ulterioară care poate fi implementată atunci când un grup a selectat deja o idee pe care să o dezvolte și, eventual, să o execute. Astfel, într-o sesiune de brainstorming, echipa ta va începe cu o idee sau o provocare în centru și apoi va crea o stea cu șase puncte în jurul acesteia. Fiecare punct reprezintă o întrebare: cine, ce, când, unde, de ce și cum. De exemplu, cine vizează acest produs? Când ar fi un moment bun să-l lansăm? Care este motivația pentru a crea acest produs? 

Concentrându-se mai degrabă pe întrebări decât pe răspunsuri, starbursting-ul încurajează grupul să examineze o idee din toate unghiurile. Prezentarea unei idei în acest fel eliberează persoana care a generat ideea de a fi nevoită să o apere sau să-și dea seama cum să o execute pe cont propriu. În schimb, echipa va lucra la soluții împreună.

10. Schimbarea decorului

Spațiul fizic joacă un rol important în modul în care angajații lucrează, gândesc și simt. Când o echipă face brainstorming în mod constant în aceleași condiții, cu același grup de oameni, rezultatul se va simți repetitiv și lipsit de inspirație.

Dacă echipa ta se află în același spațiu, mutarea brainstormingului afară într-un loc de prânz obișnuit sau chiar la un etaj diferit din clădire poate ajuta la avalanșa unor idei noi. Schimbarea decorului oferită alt spațiu, chiar și pentru o perioadă scurtă de timp, poate ajuta oamenii să gândească diferit și să elaboreze idei noi.